Conform datelor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, tânărul inculpat (Andrei Oniscu) a contestat decizia Tribunalului Constanța, prin care a fost condamnat la cinci ani şi opt luni de închisoare pentru tentative la omor și distrugere, la cea mai înaltă instanță din Dobrogea. De menționat că oricare va fi decizia instanței de apel, aceasta va fi definitivă! Altfel spus, incidentul care a șocat mediul universitar din Constanța va fi trimis spre soluționare Curții de Apel Constanța. Dosarul a fost instrumentat de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, conform cărora „la data de 27 iunie 2024, în jurul orelor 11.00, după ce nu a fost promovat la un examen tip restanţă al Facultăţii de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii Ovidius din Constanța, inculpatul a revenit în laboratorul în care se afla profesorul examinator, persoana vătămată A.A., ocazie cu care cu intenţie a stropit-o cu spirt medicinal dintr-un recipient de 0,5 litri şi i-a dat foc cu o brichetă, după care a blocat uşa sălii de curs pentru a o împiedica pe persoana vătămată să iasă din laborator“. „Datorită prezenţei de spirit a persoanei vătămate, care s-a ferit când a fost stropită şi a reuşit să stingă rapid flăcările de pe mâneca tricoului său şi de pe podea, aceasta nu a suferit arsuri pe corp în urma acţiunii de violenţă a inculpatului, astfel că nu a necesitat îngrijiri medicale. Cu ocazia audierii, inculpatul a recunoscut comiterea faptei reţinute în sarcina sa, însă a invocat că doar încercase să o sperie pe persoana vătămată şi să se răzbune pe aceasta din cauză că îi dăduse nota 4 la examen. Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale, reţinerea, arestarea preventivă sau trimiterea în judecată reprezintă etape şi măsuri în cadrul procesului penal, reglementate de Codul de procedură penală, care nu pot în nicio situaţie să înfrângă prezumţia de nevinovăţie de care se bucură oricare justiţiabil“, se mai arată în ancheta procurorilor. În motivarea deciziei de condamnare, Tribunalul Constanța reține, printre altele, că „situaţia de fapt expusă şi reţinută este dovedită nu doar de declaraţia inculpatului de recunoaştere a situaţiei de fapt, se are în vedere şi starea sa de sănătate, aspectul că are familie, este student, sunt şanse de reintegrare socială, urmările produse nu au fost foarte grave, situaţia de fapt este dovedită prin coroborarea tuturor mijloacelor de probă administrate în amble faze procesuale (toţi martorii de la judecată au confirmat declaraţiile date la urmărirea penlă şi au reconfirmat situaţia de fapt aşa cum a fost expusă şi reţinută anterior), şi martorii s-au speriat, era clar că se intâmplase ceva grav şi profesorul (deşi om cu experienţă) s-a speriat, din coroborarea cărora s-a dovedit vinovăţia inculpatului sub aspectul săvârşirii ambelor infracţiunii faţă de care s-a dispus trimiterea acestuia în judecată“. La stabilirea şi individualizarea pedepsei aplicată studentului, Tribunalul Constanța a avut în vedere, printre altele, „gradul pericol social foarte ridicat care rezultă din modalitatea concretă de comitere a faptei de către inculpat – aşa cum a fost descrisă pe larg anterior– inculpatul fiind cel care a procurat spirtul s-a dus la profesor, a dat foc lichidului care avea combustie ridicată, dând dovadă de un curaj infracţional ridicat şi de un periocol social sporit, aspecte care putea aduce urmări mult mai grave, dar se va avea în vedere şi faptul că nu are antecedente penale, este student, integrat social, are o familie care îl sprijină, dar şi de aspectul că nu pare a-şi fi asumat fapta care este gravă, se va avea totuşi în vedere cantitatea redusă de spirt cu care a stropit profesorul, ca şi aspectul că urmările nu au fost grave, de aceea se va aplica acestuia câte o pedepeapsă sub forma minimului special prevăzut de lege (…)“. Așa cum arătam și mai sus, pentru fapta sa, Tribunalul Constanța a decis condamnarea studentului la cinci ani şi opt luni de închisoare pentru tentativă la omor și distrugere, sentința fiind contestată la Curtea de Apel Constanța. Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală). Sursa text: portal instanțe de judecată și rejust.ro Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Citește și: VIDEO Iată cum a obținut DIICOT Constanța menținerea în arest a inculpaților din dosarul Fabrica de moșteniri: numai așa este înlăturată starea de pericol