Noua reglementare propune introducerea în Codul Penal a unui articol intitulat „Participarea la activități interzise”, care definește clar limitele implicării în acțiuni militare sau de securitate privată desfășurate în afara controlului statului român. Astfel, se stipulează că: „Exercitarea unei funcții sau prestarea unui serviciu în sectorul privat care presupune desfășurarea de activități cu caracter militar ori de securitate privată, în zone de conflict armat, ori desfășurarea de activități de recrutare, instruire sau consultanță pentru societăți sau companii militare ori de securitate private prezente în zone de conflict armat, cu excepția celor încredințate de autoritățile statului român, de către cadre militare, soldați sau gradați profesioniști, polițiști sau polițiști de penitenciare, în activitate sau în rezervă, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi”, se arată în proiectul ordonanței de urgență. Actul normativ vine ca reacție directă la cazuri recente în care angajați ai Ministerului Apărării Naționale și ai Ministerului Afacerilor Interne au profitat de lacunele legislative pentru a participa, în paralel cu funcțiile deținute în instituțiile statului, la activități militare în zone de conflict, fără a părăsi oficial sistemul. Potrivit proiectului, aceștia ar fi folosit concedii fără plată pentru a se înrola ca mercenari în structuri private, în special în Congo, în cadrul armatei private coordonate de Horațiu Potra. Documentul atrage atenția că: „Întrucât personalul militar și polițienesc activ are pregătire specială în utilizarea armelor, tacticilor de luptă și de intervenție, iar posibilitatea de a opera fără supraveghere într-un mediu de conflict poate duce la transferul cunoștințelor și experienței acumulate în serviciul statului român în beneficiul societăților militare private sau chiar teroriste, mai ales în cazul în care aceștia devin instructori sau combatanți pentru grupuri implicate în conflicte armate”. Pe lângă modificarea Codului Penal, proiectul vizează actualizarea prevederilor din legea privind statutul polițistului, legea privind statutul cadrelor militare, precum și a legii care reglementează activitatea polițiștilor de penitenciare. Se introduce, în mod expres, interdicția ca personalul activ din aceste structuri să colaboreze, direct sau indirect, cu entități private care desfășoară activități în zone de conflict. „Cadrelor militare în activitate le este interzis să exercite o funcție sau să presteze un serviciu în sectorul privat care să presupună desfășurarea de activități cu caracter militar ori de securitate privată, în zone de conflict armat, precum și să desfășoare activități de recrutare, instruire sau consultanță pentru societăți sau companii militare ori de securitate private prezente în zone de conflict armat, cu excepția celor încredințate de autoritățile statului român”, precizează textul ordonanței. Tot acolo este reluată și justificarea care stă la baza noilor restricții: „Întrucât personalul militar și polițienesc activ are pregătire specială în utilizarea armelor, tacticilor de luptă și de intervenție, iar posibilitatea de a opera fără supraveghere într-un mediu de conflict poate duce la transferul cunoștințelor și experienței acumulate în serviciul statului român în beneficiul societăților militare private sau chiar teroriste, mai ales în cazul în care aceștia devin instructori sau combatanți pentru grupuri implicate în conflicte armate”. Propunerea vine în contextul dezvăluirilor apărute în presă privind implicarea a zeci de foști și actuali angajați ai structurilor de forță în misiuni în afara granițelor, sub contract cu firme private. O investigație Pressone, publicată în februarie 2025, a scos la iveală faptul că mai mulți militari de elită din MApN și Jandarmeria Română au activat în Congo ca mercenari. Ulterior, Ministerul Apărării a confirmat că un număr de 466 de militari aflați în rezervă au încheiat contracte cu companii de securitate și au fost desfășurați în misiuni externe. Mai grav, șapte cadre aflate în serviciu activ în cadrul Armatei Române au fost descoperite în teren, tot în Congo, activând sub contracte private în perioada în care se aflau oficial în concedii pentru creșterea copilului. Cei 466 de militari care au activat în aceste misiuni și-au încheiat raporturile de muncă cu armata prin trecere în rezervă la limita de vârstă, demisie sau din motive medicale. Inițiativa Guvernului Bolojan urmărește astfel să limiteze fenomenul „dublului angajament” și să protejeze informațiile sensibile și expertiza strategică acumulată de militari și polițiști în cadrul instituțiilor românești de securitate.