Potrivit Creștinortodox, Sfânta Veronica este femeia pe care Mântuitorul Iisus Hristos a vindecat-o de curgerea sângelui. Mai târziu, tot Veronica vă fi aceea care vă întinde Mântuitorului o maramă, spre a-și șterge chipul îndurerat, în drumul Lui spre Golgota. Potrivit tradiției creștine, chipul Mântuitorului s-a întipărit pe mahrama sfintei. Veronica s-a născut în localitatea Banias (Paneas), cunoscuta și sub denumirea de „Cezareea lui Filip”, undeva la poalele Muntelui Hermon, în partea nordica a Tarii Sfinte. Sfânta Veronica a fost tămăduită de Mântuitorul Iisus Hristos de o boala femeiasca, după 12 ani de suferință. Se spune că, atât în semn de mulțumire și slava adusa lui Dumnezeu, cât și în semn de aducere aminte de binefacerea primita, Sfânta Veronica ar fi turnat o statuie de bronz ce-L reprezenta pe Mântuitorul, ținând mana unei femei îngenunchiate înaintea lui. Sfânta ar fi așezat statuia în fata casei ei, iar la baza acesteia se spune că se afla o planta ce oferea tămăduire de orice boala. Potrivit unei tradiții apusene, Sfânta Veronica (Berenice) este acea femeie care a șters cu o maramă fața îndurerată a lui Iisus Hristos, pe când Acesta era dus spre Golgota. Chipul lui Hristos ar fi rămas astfel imprimat pe maramă, care a fost considerată apoi „prima icoana nefăcută de mâna omeneasca”. Ducând o viață sfânta, după multe nevoințe duhovnicești, Sfânta Veronica a adormit în pace, mutandu-se la Domnul. „Folositoare caldă castigandu-te pe tine, ne rugăm tie, noi, nevrednicii, și că ceea ce ai arătat chipul lui Iisus Hristos, dăruiește-ne să-L vedem și noi, în viață cea veșnică, că să te cinstim și să-ți cântam: Bucură-te, Veronica, mironosiță lui Hristos! O, preamilostiva Sfânta Veronica, care te-ai învrednicit de minunea cea nespusa a primirii Sfintei Mahrame, primește acum și aceasta rugăciune ce-ți aducem tie și aprinde intru noi flacăra iubirii de Dumnezeu, Mântuitorul nostru, că împreună cu tine să ne învrednicim a canta în Împărăția lui Dumnezeu: Aliluia!”