Bărbat suspectat de fraudă informatică și alte infracțiuni, plasat în arest la domiciliu
Bărbat suspectat de fraudă informatică și alte infracțiuni, plasat în arest la domiciliu
Un bărbat este suspectat de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii de comiterea mai multor infracțiuni, printre care fraudă informatică, abuz asupra sistemelor informatice, spălare de bani și furt de identitate. În urma unei decizii a judecătorilor, s-a hotărât ca acesta să fie plasat în arest la domiciliu, evitându-se astfel arestarea preventivă în vederea extradării.
Suspectul este cercetat într-o anchetă desfășurată de procuratorii din Portland, care au trimis cazul la Tribunalul Districtual al Statelor Unite, în Oregon, Divizia Portland. Conform legislației americane, pedeapsa maximă pentru fraudă informatică și abuz asupra sistemelor informatice este de cinci ani de închisoare. De asemenea, pentru spălare de bani, pedeapsa maximă poate ajunge la 20 de ani, iar pentru furtul de identitate în formă agravată, aceasta este de doi ani, executați consecutiv față de orice altă pedeapsă. Furtul de identitate simplu poate atrage o pedeapsă de până la 15 ani.
Curtea de Apel Constanța a respins propunerea Parchetului de a aresta preventiv suspectul pentru a facilita extradarea și a dispus măsura arestului la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile, începând cu 19 noiembrie 2024 și până pe 18 decembrie 2024. Se preconizează că următoarea ședință de judecată va avea loc pe 25 noiembrie 2024, când se vor depune documentele necesare în procesul de extradare.
Hotărârea Curții de Apel poate fi contestată în termen de 48 de ore de la pronunțare. Potrivit legislației române, orice persoană beneficiază de prezumția de nevinovăție, conform Articolului 4, alineatul 1 din Codul de procedură penală, care stipulează că "orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă."
Articolul 7 din Legea 190 din 2018 subliniază că activitățile jurnalistice sunt exonerate de la anumite prevederi ale Regulamentului GDPR, atâta timp cât se menține un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor personale. Informațiile prezentate sunt de interes public și au fost obținute din surse publice.
